PNL își rescrie regulile interne sub conducerea lui Ilie Bolojan. Organizațiile de femei și de tineret pierd dreptul de vot în forurile de conducere, iar deciziile se vor lua într-un cerc mai restrâns. Viziunea poartă semnătura premierului, iar modificările aduse statutului PNL au fost adoptate cu sprijinul majorității delegaților. Totuși, reacțiile critice nu au întârziat: în interiorul partidului s-a declanșat un val de nemulțumiri, iar această reformă nu este singura care alimentează tensiunile din sânul formațiunii.
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
Cuprins
- 1 Cum justifică Ilie Bolojan decizia PNL de a elimina votul femeilor și al tinerilor în forurile de conducere ale PNL
- 2 Nemulțumiri printre politicieni
- 3 Opinia publică a criticat eliminarea votului femeilor și a tinerilor
- 4 „O întoarcere la Evul Mediu”
- 5 Ce se întâmplă cu filialele care nu au performat
Modificările aduse recent statutului Partidului Național Liberal marchează o schimbare de paradigmă în modul în care se iau deciziile în interiorul formațiunii. Ilie Bolojan, premier și lider interimar al PNL, a impus o viziune care privilegiază eficiența și centralizarea, în detrimentul reprezentativității extinse. Deși susține că noile reguli vor aduce „o mai bună reprezentare', criticii vorbesc despre o „întoarcere în timp' și o marginalizare a vocilor tinere și feminine din partid.
Cum justifică Ilie Bolojan decizia PNL de a elimina votul femeilor și al tinerilor în forurile de conducere ale PNL
Conform noului statut, organizațiile de femei, de tineret și de seniori nu vor mai avea drept de vot în forurile de conducere ale PNL. Deși pot participa în continuare la ședințe, votul lor nu va mai conta în luarea deciziilor. Măsura a fost adoptată cu votul majorității, dar a generat un val de nemulțumiri în interiorul partidului.
Pe lângă aceste organizații, și foștii președinți ai partidului, precum și liderii din Parlamentul European și din Parlamentul României își pierd dreptul de vot în conducerea centrală. Ilie Bolojan susține că aceste schimbări vor permite luarea deciziilor „mai rapid și mai eficient', într-un cerc restrâns format din liderii filialelor și membrii Biroului Politic Național.
Ilie Bolojan a declarat că noul statut adoptat în urma ședinței de vineri reprezintă un pas pozitiv, menit să impulsioneze transformarea Partidului Național Liberal. În cadrul întâlnirii, premierul a subliniat că aceste modificări vor permite o reprezentare mai eficientă și un proces decizional mai rapid, concentrat în jurul liderilor filialelor și membrilor biroului de conducere.
„Pare că Ilie Bolojan a pornit în restructurare nu doar în executivul pe care îl conduce în acest moment, inclusiv în propriul partid, pentru că într-adevăr, ieri a fost un vot dat în conducerea Partidului Național Liberal pentru a fi scoase anumite organizații din deciziile finale. Practic, votul lor să nu mai fie important, deși pot participa în continuare la ședințe. Pe lângă organizațiile de femei, de tineret și de seniori, mai avem și alți membri care nu vor mai putea să mai voteze. Vorbim în primul rând despre foștii președinți. Până acum, aceștia puteau să voteze în ședințele biroului BPN-ului, biroului de conducere. De asemenea, vorbim și despre liderul din Parlamentul European, liderii din Parlamentul României, cu toții, nu vor mai putea să-și exprime prin vot mulțumirea sau nemulțumirea față de proiectele pe care le va propune sau deciziile pe care le va propune Ilie Bolojan', a explicat Ema Stoica, jurnalistă Digi 24.
Nemulțumiri printre politicieni
Deși în ședința de vot nu s-au exprimat public nemulțumiri, în culise mai mulți lideri liberali au criticat direcția impusă de Bolojan. Unii susțin că premierul „a intrat cu bocancii în conducerea partidului' și că încearcă să-și consolideze controlul prin reducerea numărului de voturi din afara cercului său de influență.
„Sunt deja lideri care spun că Ilie Bolojan, da, susțin aceste măsuri pe care le ia la nivelul executivului, dar poate în partid nu ar trebui să intre direct cu bocancii în conducere, pentru că până în momentul de față, este drept, de obicei acest for de conducere a cam fost de partea președintelui. Chiar dacă au existat nemulțumiri în spațiul public, la emisiunile televizate, liderii când se trezeau în fața președintelui, votau pentru acele măsuri populare sau mai puțin populare. Mai sunt și alte argumente, și anume că Ilie Bolojan prin aceste măsuri ar vrea să țină cumva sub control partidul, pentru că odată ce ai mai mulți membri care votează, se creează acele grupuri și astfel unele decizii pot trece destul de la limită, iar perioada care urmează nu este una ușoară pentru nicio formațiune politică', a mai transmis Ema Stoica.
Opinia publică a criticat eliminarea votului femeilor și a tinerilor
Decizia de a elimina dreptul de vot al organizațiilor de tineret și femei în Biroul Permanent Național al PNL a stârnit reacții critice din partea opiniei publice, fiind percepută de mulți drept un pas înapoi în ceea ce privește reprezentativitatea și echilibrul intern al partidului, într-un moment în care societatea românească solicită tot mai insistent incluziune, diversitate și voci autentice la masa decizională.
„Există această critică la adresa clasei politice, în primul rând legată de tinerii care trebuie să vină în politică sau ca pe care partidele trebuie să-i formeze pentru această viață să ai oameni specializați în momentul în care îi vei propune în funcții publice. Dar această idee pe care o vedem reflectată în modul în care arată executivul, și anume că femeile competente din fiecare partid în parte și aici vorbesc inclusiv de PNL, nu sunt promovate de lideri. A fost răspunsul lui Ilie Bolojan la această întrebare… că au fost în Executiv promovați doar oamenii competenți. Eu refuz să cred că Ilie Bolojan nu crede că are colege competente în propriul partid. Cred, mai degrabă, că vede totul în alb și negru liderul Partidului Național Liberal și încearcă astfel, cum spuneam mai devreme, să țină sub control un partid care ne aducem aminte că totuși a trecut prin niște crize interne destul de mari', a mai spus Ema Stoica.
„O întoarcere la Evul Mediu”
Organizațiile de Tineret și de Femei ale Blocului Național Sindical (BNS) critică ferm decizia PNL de a exclude aceste structuri de la votul în Biroul Politic Național, considerând-o un exemplu grăitor de regres mascat sub promisiunea modernizării. Într-o reacție marcată de ironie amară, cele două organizații „salută' această măsură ca pe o veritabilă reîntoarcere în Evul Mediu – o epocă în care deciziile erau luate de o elită restrânsă, iar ceilalți trebuiau doar să accepte în tăcere.
„Decizia Partidului Naţional Liberal, luată sâmbătă în cadrul Consiliului Naţional, de a elimina dreptul de vot pentru Organizaţia de Femei şi Organizaţia de Tineret în Biroul Politic Naţional ne oferă, din păcate, un exemplu perfect despre cum se construieşte regresul sub masca modernizării. Este o decizie care nu doar marginalizează două categorii esenţiale pentru viitorul României – femeile şi tinerii –, dar transmite un mesaj periculos: acela că reprezentarea nu mai contează şi că vocea celor care luptă pentru echilibru, incluziune şi drepturi reale poate fi eliminată prin simplu vot intern.
Totodată, ne arătăm disponibilitatea fermă de a colabora cu organizaţiile de femei şi de tineret din cadrul PNL – chiar şi în condiţiile în care propriul lor partid le exclude de la masa deciziilor. Credem că doar împreună putem identifica şi susţine politici publice autentice, relevante pentru nevoile reale ale femeilor şi ale tinerilor din România. Pentru că într-o democraţie sănătoasă, vocea celor mulţi nu poate fi redusă la tăcere prin votul celor puţini. Şi pentru că, în ciuda semnalelor venite de la unii lideri politici, noi nu vom obosi să luptăm pentru o societate dreaptă, echitabilă şi cu faţa spre viitor, nu spre trecut', scrie în comunicat', se arată în comunicatul de presă transmis de Organizaţia de Tineret şi Organizaţia de Femei ale Blocului Naţional Sindical (BNS).
:quality(75)/http://www-viva-ro-s.njmu.s5.bt8.net/wp-content/uploads/2025/06/001-cover-321-scaled-4.webp)
Ce se întâmplă cu filialele care nu au performat
În cadrul noilor măsuri adoptate la Consiliul Național al PNL, s-a decis și dizolvarea filialelor care nu au performat în alegeri, urmând ca zece organizații să-și schimbe conducerile prin alegeri interne. „Vor fi practic alegeri noi în filialele sub așteptări', a explicat jurnalista Ema Stoica, punctând că noțiunea de „lipsă de performanță' trebuie analizată contextual: în județe precum Covasna sau Harghita, dominanța electorală a UDMR este tradițională, în timp ce în alte zone, rezultatele PNL sunt influențate și de asocierea cu PSD din ultimul an și jumătate, o alianță percepută de mulți drept una care a afectat imaginea partidului și a demobilizat electoratul liberal.
Ilie Bolojan, liderul interimar al partidului, a subliniat că noul Statut introduce principii clare de responsabilizare și descentralizare, încurajând o selecție a liderilor locali pe criterii de performanță. „Reintroducem demisia de onoare pentru președinții de organizații care s-au clasat pe ultimele 10 locuri la alegerile locale și parlamentare', a declarat acesta. El a vorbit și despre necesitatea redresării financiare a partidului, menționând acumularea unor datorii semnificative în 2024 și susținând ideea ca fiecare ales local să contribuie la bugetul formațiunii.
„Am acumulat nişte datorii, datorită anului trecut. Noi nu putem să le spunem românilor că suntem în stare să redresăm ţara, dacă nu le dovedim că redresăm PNL, inclusiv din punct de vedere financiar. Nu avem nicio autoritate. De aceea am propus o contribuţie a fiecărui ales local', a mai spus Bolojan.
Pe lângă schimbările de fond, noul Statut restructurează și componența conducerii centrale, care va deveni mai suplă: un Birou Executiv restrâns, format din președinte, patru prim-vicepreședinți, un secretar general și 19 reprezentanți regionali. La propunerea președintelui vor putea fi cooptate și două personalități publice care nu îndeplinesc condiția de vechime, iar mandatele vor avea o durată limitată la doi ani.